Rochii de Mireasa 
Galeria Rochii de mireasa

Mirii Anului 2006
Galeria Mirii Anului
Life Style
Sanatate

Traditii si Obiceiuri
Sfaturi
Sanatate
Diverse
Fun
...............................................

                        FUN

Traditii si obiceiuri de nunta la tiganii Ursari

Inca din primii ani in care a inceput sa realizeze venituri prin propria munca (de exemplu, cand a inceput sa mearga cu tatal sau in formatia de orchestra sau taraf la diferite petreceri), comunitatea incepe sa-i acorde baiatului de ursar importanta cuvenita, fiind considerat un om de viitor, un om care va avea cu ce sa-si intretina viitoarea familie. Avand exemplul celor care deja si-au intemeiat o familie, tanarul ursar va realiza cu aproximatie cam aceleasi activitati in comunitate, pentru a dovedi tuturor ca este in stare sa-si aleaga mireasa. Impreuna cu alti baieti de varste apropiate, va face parte din colectivul de organizare a unor hore si baluri ale rromilor din localitatea lor, dar unde vor invita tineri si din localitatile invecinate (se spune despre acesti tineri ca "thol źòkos khelipen sau bàlos!" ("organizeaza hora sau bal!"). La aceste petreceri, de regula participa si tineri romani din localitate si aici se leaga cele mai trainice prietenii intre rromi si romani. Este adusa cea mai buna orchestra din zona si banii care se incaseaza doar de la baietii care vin la hora sau la bal (este o mare rusine pentru organizatori sa le ceara fetelor bani la intrare), se dau aproape toti la orchestra si doar o mica parte este folosita pentru diversele cheltuieli de organizare. Alteori se aduc cateva instrumente (saxofon, acordeon, tobe, vioara) si canta pe rand cei ce stiu deja sa cante. Este de fapt un prilej de a-si etala in public valoarea interpretativa la instrumentul ales. Mamele fetelor care stau pe scaunele asezate in jurul salii, tinand in brate hainele fiicelor lor venite la hora sau bal, comenteaza cam in felul urmator: "baśavel śukar o ćhaworro…, meritizel te kerel bàlos!" ("canta bine baiatul…, merita sa faca bal!"). Cu ocazia acestor hore sau baluri se infiripa adesea idilele ce duc la prietenii puternice si ulterior la casatorie. In jurul fetelor frumoase, roiesc cei mai multi baieti, dar fata este cea care decide caruia dintre ei ii va da inima.

Uneori parintii abordeaza discutii de genul: "Amala, me ćhaworresqe si lesqe dràgo ti ćhajori, so phenes keras-amen kùskrea (xanamika)?" la care tatal fetei raspunde evaziv: "Sar kamena o hurdore!" ("Prietene, baiatului meu ii este draga fata ta, ce spui ne facem cuscri?" raspunsul fiind "Cum vor dori copiii!"). Nu se poate pune problema unor angajamente categorice intre cei doi parinti, ci mai degraba seamana cu o tatonare a terenului. Probabil intr-un trecut foarte indepartat, aceste tratative erau categorice, dar la ora actuala in cele mai multe cazuri tinerii hotarasc. La baza realizarii casatoriei tinerilor ursari sta in primul rand iubirea. Rareori se realizeaza casatorii pe baza unor interese economice. Nu de putine ori, fete de romani se indragostesc de tineri rromi ursari lautari si se leaga casatorii care sunt foarte trainice deoarece ambii vor face eforturi in plus sa nu se iveasca discutii care ar putea fi puse pe seama apartenentei la alta etnie. De cele mai multe ori cand doi tineri din etnii diferite se iubesc si apoi se casatoresc, mai de fiecare data, datorita prejudecatilor, se produc tot felul de discutii contradictorii intre cele doua familii, in schimb puterea dragostei invinge in mai toate cazurile (discutii se ivesc si cand copiii sunt din grupari diferite de rromi). Exista in unele cazuri, dar foarte rar, si casatorii aranjate de catre maturi prin jocuri abile de culise, dar de cele mai multe ori aceste casatorii se desfac dupa un timp.

Odata ce baiatul s-a hotarat ca-i place o fata si ca ar dori sa se casatoreasca cu ea, atunci parintii lui transmit prin cineva mesajul ca ar dori sa mearga la parintii fetei pentru discutii preliminarii. Parintii fetei transmit prin acelasi mesager ziua si ora cand pot veni. Parintii baiatului impreuna cu acesta se duc la familia fetei, ducand de baut, de regula tuica. Ore in sir se discuta despre orice, numai despre casatorie nu. Intr-un final tatal baiatului spune: "Amala, tu n-a pućhes-man sosqe awileam?" ("Prietene, dar tu nu ma intrebi de ce am venit la voi?"). La care tatal fetei spune "Puchaw tut akana, sosqe awilen?" ("Te intreb acum, de ce ati venit?"). Apoi tatal baiatului incepe cu tot felul de pilde si istorioare care in final se termina cu cererea fetei pentru a fi sotie fiului sau. Tatal fetei va proceda la fel , va relata tot felul de povestioare din viata lui si a sotiei, iar in final este de acord. Acum stabilesc data logodnei si a nuntii, dar nu vorbesc mai nimic despre probleme materiale. In acest timp cei doi tineri nu spun mai nimic.

Logodna este prilej de mare petrecere unde participa rudele cele mai apropiate, se aduce orchestra si se canta cantece de petrecere, muzica lautareasca, dar si muzica de dans. La inceput doar femeile danseaza. Intr-un tarziu incep si barbatii sa intre in joc. Cand orchestra face o pauza pentru a servi masa, incep discutiile despre nunta propriu-zisa. Se stabileste data, locul unde se va face nunta, cine vor fi nasii, ce orchestra va canta. Spre finalul discutiilor se stabileste cu ce vor fi ajutati copiii de catre cele doua familii. De regula, familia baiatului se angajeaza ca intr-un termen relativ scurt copiii se vor muta in casa lor, dar deocamdata vor sta impreuna cu ei. Parintii fetei se angajeaza ca in momentul cand se vor muta in casa lor le vor mobila casa. Apoi, incepand cu parintii si terminand cu invitatii, se fac tinerilor logoditi diverse cadouri, de la vase de bucatarie pana la aparatura electrocasnica. Bucuroasa toata lumea ca s-a realizat intelegerea, se trece iarasi la dans.

Nunta, de obicei, se face in curtea mirelui, prilej cu care socrul mare se faleste ce gospodarie frumoasa are el. Prin anii saizeci, saptezeci, nuntile la tara se faceau la caminul cultural. La ora aceasta cei mai multi fac nunta la restaurante din localitatea respectiva sau dintr-o localitate mai apropiata.

Nuntile in familiile de muzicanti nu se deosebesc prea mult de nunta traditionala romaneasca, explicatia fiind influenta exercitata asupra lautarilor care au cantat la zeci de nunti romanesti. Deosebirea esentiala este muzica de la nunta rromilor ursari, De exemplu, in zona Moldovei se canta sarbe rare cu inflexiuni deosebite, hore la fel, rare, hore mai miscate ("ruseasca", in unele sate i se spune "baxtali"= "norocoasa"), muzicantii scotandu-si in evidenta cele mai valoroase tehnici interpretative. Aceste jocuri se danseaza in cerc cu mainile petrecute pe dupa corp. Majoritatea ursarilor, cand danseaza, se uita la picioare parca ar admira cat de marunti pasi stiu ei sa faca in timpul dansului, spre deosebire de romani care tot timpul dansului tin fruntea sus. Cand se aseaza mesenii la masa, orchestra va canta multe piese de café-concert, muzica lautareasca, romante si piese de virtuozitate din genul jaz.

In general la nunta de ursari nu se fac prea multe oratii si strigaturi. La imbracatul miresei se canta melodii duioase care de cele mai multe ori produc cascade de lacrimi. In timpul dansului, se folosesc strigaturi de la dansurile romanesti. Totusi oamenii in varsta mai aveau si strigaturi in limba rromani, ca de exemplu: "Haj, rromalen, te khelas, te khelas té baśawas", "Opr-o plàj ko zéleno, khelel biaw rromano, haj mo rom si rrom baro", "Khere san rrom ćhoro, thaj ke krïśma rrom baro", "Douazeci si cinci de lei, s-au imbatat tiganii, mai" si altele.

Daca tatal fetei este un lautar vestit in comparatie cu tatal baiatului, atunci tanarul casatorit va intra in orchestra socrului sau, acesta aratandu-se mandru de ginerele sau. De cele mai multe ori il sprijina sa devina sef de orchestra. Titlul de sef de orchestra este ravnit de aproape orice lautar. Acest titlu se capata daca respectivul lautar este de regula un bun instrumentist, dar mai ales daca are o voce placuta si interpreteaza cantecele cu o anumita daruire sufleteasca. Odata ajuns sef de orchestra, el este cel ce negociaza orice tranzactie privitoare la angajarea orchestrei pentru diferite petreceri. Cand este cunoscut si apreciat, ceilalti lautari din zona i se vor adresa cu formula "nene" (nu pentru ca este mai in varsta, ci pentru ca este cel mai bun lautar din zona).