Traditii si obiceiuri de nunta

Rochii de Mireasa 
Galeria Rochii de mireasa
Top Decoratori

Mirii Anului 2006
Galeria Mirii Anului
Life Style
Sanatate

Traditii si Obiceiuri
Sfaturi
Sanatate
Diverse
Fun
...............................................
Mirii Anului 2006
FUN
Fun


Traditii si obiceiuri de nunta > In lume > Orientul Mijlociu > Israel Traditii de nunta la romani
Traditii de nunta in lume
Traditii de nunta in Africa
Traditii de nunta in Asia
Traditii de nunta in Orientul Mijlociu
>>> Israel
>>> Turcia
Traditii de nunta in Europa
Traditii de nunta in America
Traditii de nunta in Australia

Traditii si obiceiuri de nunta la evrei

Nunta traditionala la evrei este plina de ritualuri dand expresie celor mai profunde semnificatii legate de casatorie. Ele simbolizeaza frumusetea legaturii dintre sot si sotie, obligatiile dintre ei si obligatiile lor fata de societate.
In pregatirile pentru nunta mirele si mireasa nu se vor concentra numai asupra aspectelor materiale ale nuntii ci ei vor avea grija sa fie asigurata continuitatea religioasa, morala, si spirituala, pentru a avea o casnicie fericita.
Va prezentam in continuare cateva aspecte interesante in desfasurarea unei nunti evreiesti pentru a intelege mai bine o nunta evreiasca, in cazul in care veti participa la una.
ZIUA NUNTII
Reprezinta cea mai frumoasa, cea mai fericita si semnificativa zi din viata noului cuplu. Aceasta zi este considerata un "Yom Kippur" atat pentru mireasa (kallah) cat si pentru mire (chatan). Incepand cu aceasta zi toate pacatele lor din trecut sunt iertate, odata cu unirea celor doua suflete intr-unul nou. Exact ca in cadrul sarbatorii de Yom Kipur cei doi vor posti pe toata durata desfasurarii ceremonialului de casatorie. Tot in acest timp mirele va purta kittel, vesmantul traditional alb purtat de Yom Kipur.
KABBALAT PANIM
Este intr-o traducere mai romaneasca ceva asemanator cu petrecerea burlacilor. Se obisnuieste ca in saptamana premergatoare nuntii cei doi sa nu se vada pana la inceperea ceremonialului de nunta. In acest interval mirele si mireasa organizeaza cate o petrecere cu prietenii apropiati. Traditia ii aseamana pe cei doi cu o pereche rege-regina. In cazul petrecerii date de mireasa, aceasta este asezata pe un tron de unde isi primeste invitatele in timp ce "regele" este inconjurat de prieteni care cantand si toastand.
Tot in acest timp traditia o cere ca cele doua soacre sa sparga impreuna o farfurie. Aceasta subliniaza importanta si seriozitatea legaturii dintre cei doi si in cazul in care aceasta se va rupe, ea nu va mai putea fi refacuta la fel cum nu se poate reface farfuria din cioburile imprastiate.
BADEKEN
Urmeaza un alt ceremonial numit Badeken, acoperirea miresei, cu voalul de mireasa, de catre mire. Voalul simbolizeaza ideea de modestie si subliniaza invatatura comform careia oricat de mare ar fi atractia fizica inte cei doi, sufletul si caracterul sunt doua entitati supreme.
In cadrul acestui ceremonial mirele insotit de familie si prieteni intra in camera miresei. Este pentru prima data cand cei doi se vad pe parcusul ultimei saptamani. In cadrul acestui ceremonial mirele acopera fata miresei cu voalul de mireasa. Este un obicei foarte stravechi si simbolizeaza faptul ca incepand din acel moment mirele va fi cel care va proteja si imbraca viitorea sotie. Este o reminiscenta a ritualului acoperirii Rebecai inainte de a se casatori cu Isaac.
CHUPAH
Ceremonialul cununiei are loc sub "Chupah" - un baldachin boltit, ca simbol al noului camin intemeiat si impartit de catre noul cuplu. Chupah este dechis pe toate fetele si aduce aminte de Abraham si Sarah care si-au dezvelit cortul lor pentru a primi prietenii, cunoscutii si pe toata lumea, intr-o ospitalitate neconditionata.
Chupah se tine, de obicei afara, sub cerul instelat ca sibol al binecuvantarii date de catre Dumnezeu lui Abraham ai carui copii urmau sa fie numerosi precum stele pe cer.
Atat mirele cat si mireasa se prezinta sub Chupah fara bijuterii, uniunea lor sub Chupah fiind facuta in spiritul a ceea ce sunt si nu a ceea ce poseda. Mirele si mireasa sunt insotiti de obicei de catre parinti si rudele apropiate.
Odata ajunsi sub Chupah mirele inconjoara mireasa de sapte ori. La fel cum Dumnezeu a cladit lumea in sapte zile, la fel si mirele prin acest gest cladeste, la modul figurativ, peretii noii familii, al noului camin. Cifra sapte simbolizeaza, de asemenea, plenitudinea pe care cei doi nu ar putea-o ajunge fiecare in parte ci doar impreuna.
Dupa cele sapte inconururi mireasa se aseaza in dreapta mirelui.
KIDDUSHIN - BINECUVANTAREA CUNUNIEI
Urmeaza ceremonialul de cununie propriuzis. In cadrul acestui ceremonial sunt folosite doua cupe de vin. Prima cupa este folosita in cadrul binecuvantarilor slujbei de cununie si dupa ce acestea au fost rostite cei doi beau pe rand din cupa.
Vinul simbol al bucuriei in traditia evreilor, este asociat cu Kiddush, rugaciunea de sfintire, citita de Shabbat si in alte sarbatori. Casatoria (Kiddushin) simbolizeaza sfintirea relatiei intre un barbat si o femeie.
PUNEREA INELULUI PE DEGET
Inelul trebuie sa fie din aur curat, farainsemne sau pietre pretioase, exact cum se doreste sa fie casatoria: simpla, curata si frumoasa.
Mirele ia inelul in mana si in prezenta a doi martori alesi, declara sotiei: "Ma cunun cu tine prin acest inel dupa legile lui Moise si a poporului evreu. Dupa aceasta mirele ii pune miresei inelul in deget. In comformitate cu legile ebraice acesta este cel mai important moment al cununiei iar din acest moment cei doi sunt considerati sot si sotie.
KETUBAH - CONTRACTUL DE CASATORIE
Apoi urmeaza citirea contractului de casatorie (Ketubah) text scris in Armaica pura. Comform legilor, mirele odata cu casatoria isi asuma anumite respunsabilitati care sunt detaliate in Ketubah. Principalele sale obligatii sunt cele de al asigura hrana, protectie si imbracaminte pentru sotia sa si sa-I daruiasca intraga afectivitate. Protectia drepturilor sotiei este atat de importanta incat casatoria nu este valabila pana cand acesta nu este semnat. Documentul este semnat de doi martori si sta la baza legalitatii casatoriei. Ketubah este inmanat miresei care il va pastra de acum incolo. Adeseori acesta este lucrat in filigram si decorat cu un chenar artisc, inramat si pus la vedere in locuinta noului cuplu.
Citirea Ketubah-ului delimiteaza cele doua parti ale nuntii: Kiddushin ( betrothal ), si ultima parte - Nissuin ( mariajul ).
CELE SAPTE BINECUVANTARI
Cele sapte binecuvantari (Sheva Brachot) sunt citite deasupra celei de a doua cupe de vin. Cele sapte binecuvantari leaga pe cei doi de credinta in Dumnezeu - creatorul lumii, atotstapanitorul si mantuitorul lumii.
Aceste binecuvantari sunt citite de catre rabin sau de catre o alta persoana de onoare participanta la ceremonial. La sfarsitul binecuvantarilor cei doi miri beau pe rand din cupa cu vin.
SPARGEREA PAHARULUI
Un pahar este asezat pe podea iar mirele sparge acest pahar cu piciorul. Actul aduce aminte de tristetea poporului evreu la distrugerea Templului din Ierusalim si identifica cuplul cu destinul spiritual si national al poporului evreu. Un evreu chiar si in momentele cele mai fericite nu uita niciodata de poruncile din Psalmi de a pune Ierusalimul mai presus de orice.
O alta interpretare este aceea ca este pentru ultima data cand mirele "pune piciorul in prag".(In Israel spargerea paharului se produce inaintea citirii Ketubah-ului.)Aceasta marcheaza sfarsitul ceremoniei. Apoi incepe distractia propriuzisa. Se canta, se danseaza mult si se tin toasturi.
YICHUD
Dupa petrecere mirii sunt condusi in camera mirilor unde cei doi raman singuri pentru prima data. Aceste momente de izolare simbolizeaza dreptul mirelui si a miresei de a trai impreuna ca sot si sotie.
SHEVA BRACHOT
Este saptamana de dupa nunta. Se obisnuieste ca dupa nunta rudenii sau prieteni apropiati ai mirilor sa dea petreceri in cinstea noii perechi. Aceasta saptamana este numita Sheva Brachot datorita binecuvantarilor rostite la sfarsitul fiecarei mese festive.

 

 

Director WEB Federal   Jocuri online - Roportal  itbox www.regele.ro  
Director